Cu o linie melodică ușor accesibilă în general, în tonalități minore, romanța ocupă un loc aparte în muzica românească. Născută dintr-o simbioză a muzicii cu poezia, romanța face o trecere lină de la cântecul popular (doina), la muzica ușoară. Întotdeauna am venit cu mare bucurie la acest frumos festival de la Târgoviște.
Dacă la Iași și, în general, în Moldova, romanțele scrise pe versurile lui Eminescu m-au urmărit permanent, la Crizantema de Aur am trăit momente de înălțare sufletească interpretând versul eminescian.
În contextul actual, În care multe genuri muzicale sunt într-o permanentă căutare de stiluri și “modernizări”, este lăudabil că la Crizantema de Aur de la Târgoviște, romanța își continuă drumul nestingherit, trecând din generație în generație, arătându-ne, de fapt, adevăratul suflet al romanului.
Felicitări organizatorilor pentru strădania lor permanentă!
Constantin FLORESCU
A urca pe scena Festivalului „Crizantema de Aur”, pentru a aminti unele dintre cele mai frumoase cântece lirice, nu poate fi decât o onoare și o mândrie. Așa că, pentru festivalul care celebrează romanța cu al ei unic parfum de crizantemă, doar o vorbă am să mai spun: La mulți ani, frumoasă floare! Să înflorești și veșnic să ne trăiești!
Maria BUZA
Mă simt onorată să fiu din nou pe scena Crizantemei de Aur și să pot interpreta romanțele regretatului compozitor Titel Popovici, căruia îi datorez iubirea mea pentru romanță. Revin cu drag de fiecare dată și mă bucur de prezența caldă a publicului.
Ina CRISTEA
Prin Romanță, așa cum s-a întâmplat și în cazul DOINEI, ne-am câștigat dreptul la nemurire. Romanța vorbește despre DOR, un dor ancestral al celor care au fost și vor veni, evocă o limbă românească pe care ei, Eminescu, Goga, Coșbuc, Cincinat Pavelescu și mulți alții au slujit-o, cântă o istorie nescrisă a trecerii neamului românesc pe acest pământ, creând astfel o legătură indestructibila între trecut, prezent și viitor. Suntem datori să le lăsăm copiilor noștri o țară cu o identitate culturală clară, pentru că altfel nu vom fi altceva decât o copie nefericită a Occidentului.
Miruna IONESCU
