Istoria romanţei, din care fac parte, cu îndreptăţire, și partiturile cuprinse în prezenta culegere, a consemnat și dezbateri aprinse - binevenite, credem noi -susţinute de cei care revendicau romanţa către un gen muzical sau altul, concluzia fiind, după aproape jumătate de secol, că romanţa a inspirat celelalte genuri muzicale, fără să-și piardă identitatea. Reputatul muzicolog George Sbârcea, cu autoritatea-i incontestabilă în domeniu pusă în slujba descifrării destinului romanţei, ne-a asigurat că începuturile romanţei, în forma ei modernă, pot fi plasate, fără teama de a greși, în perioada revoluţiei pașoptiste, „în care romanţa își afirmă definitiv locul și rostul în categoria divertismentului artistic”. Aflăm din aceeași sursă că, la mijlocul secolului al XIX-lea, romanţa se răspândise nu doar în orașele și târgurile ţării, ci și la sate, evoluând spectaculos, de la repertoriul tarafurilor la cel al artiștilor dramatici și urcând cu aplomb pe scenele muzicale în spectacole de operetă și de revistă. Devenise, fără doar și poate, un gen „la modă”. Editorii se întreceau să scoată caiete cu romanţe, iar librarii - să le vândă! După apariţia radioului și, mai ales, a televiziunii, romanţa a intrat în casele milioanelor de români. Nu este de mirare că se bucura de mare succes. Cu așa „ploaie de stele” pe scena ei, a mai provocat și câte o „Furtună în Olimpul romanţei”, cum a fost cea pe care cronicarii au mai numit-o și „războiul celor două crizanteme”, între marile artiste Ioana Radu și Cleopatra Melidoneanu.
Evoluţia romanţei s-a datorat, însă, în mare măsură și Festivalului Naţional „Crizantema de Aur” de la Târgoviște, din a cărui echipă au făcut parte, timp de zeci de ani, Ministerul Culturii, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Televiziunea Română, Radio România. Studioul de Filme „Alexandru Sahia” și Casa de discuri Electrecord au contribuit și ele din plin la promovarea romanţei, a interpreţilor și a creatorilor săi. Astfel, municipiul Târgoviște a intrat în conștiinţa naţională ca o redutabilă cetate a romanţei, care apără acest gen muzical de patrimoniu al culturii noastre naţionale.
Iată că organizatorii acestui festival au considerat că este de datoria lor să facă efortul de a edita această culegere cu 100 de romanţe lansate la Crizantema de Aur de-a lungul a patru decenii, pentru a le readuce în repertoriile tinerilor concurenţi participanţi la secţiunea Interpretare a festivalului, precum și în cele ale artiștilor consacraţi. Mărturisesc însă că efortul de a recupera partiturile romanţelor lansate în primă audiţie la Crizantema de Aur mi-a depășit cu mult așteptările, întrucât aveam să constat că, din motive cărora cu greu le pot găsi o scuză, s-au pierdut sute de partituri de romanţe, orchestraţiile lor și, odată cu ele, adevărate pagini din istoria muzicală a acestui mare eveniment naţional. Am apelat, în acest demers, la surse private și publice, la compozitori, textieri, interpreţi, precum și la familiile acestora, fără a avea cumva pretenţia că le-am epuizat. Tocmai de aceea, pe site-ul www.crizantemaaur.ro am precizat că lista rămâne deschisă și toţi aceia care deţin partituri ale unor romanţe lansate la concursurile de creaţie sunt invitaţi să ne contacteze și să ni le trimită.
Alina Mavrodin Vasiliu
Director artistic al Festivalului Național „Crizantema de Aur”
Documentul poate fi descărcat accesând
acest link: Culegere 100 romanțe (.pdf, 10 MB)