Despre

Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur” este un eveniment muzical ce are loc an de an în Târgoviște. Evenimentul este organizat de către Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Local al Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Centrul Cultural pentru UNESCO ”Cetatea Romanței“ Târgoviște.

Pentru a marca împlinirea a 50 de ani ai festivalului Național „Crizantema de Aur”, inițatorii Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței”, neobosiții oameni de cultură Alina Mavrodin Vasiliu și Teodor Vasiliu au depus un efort dus uneori la limită pentru a inaugura un spațiu muzeal unic în România și în lume: CASA ROMANȚEI.

Deloc întâmplător, la Târgoviște, Romanța românească se simte la ea acasă pe scena Festivalului Național „Crizantema de aur". Istoria emoționantă a acestui mare eveniment muzical național m-a inspirat să inițiez realizarea Casei Romanței - spațiu muzeal unic în România. Clădirea în care vă puteți întâlni cu Romanța și slujitorii ei este cea în care a fost semnat actul de naștere al Festivalului Național „Crizantema de aur" în anul de grație 1968, pe Bulevardul Regele Carol I, nr. 3. Casa Romanței este onorată de patronajul Federației Europene a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO. Mulțumesc Consiliului Județean Dâmbovița pentru atribuirea clădirii și tuturor celor care m-au spijinit în realizarea acestui proiect unic în România.

dr. Teodor Vasiliu

Personal, în calitate de director artistic al festivalului, dar și de director al Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște, mulțumesc Bunului Dumnezeu și ajutorului Maicii Domnului pentru că, fără ocrotire divină, vă mărturisesc, cu mâna pe inimă, nu am fi putut realiza obiectivele artistice ale acestei ediții jubiliare între care strălucește Casa Romanței - un spațiu muzeal unic în România și în lume pe care cu toții va trebui să îl prețuim și să îl îmbogățim pe măsura istoriei fabuloase a Romanței și a Festivalului „Crizantema de Aur”, slujite cu multă dăruire de Teodor Vasiliu, inițiatorul Casei Romanței și autorul monografiei „Istoria Crizantemei de Aur”.

Alina Mavrodin Vasiliu
Director artistic al Festivalului Național „Crizantema de Aur”

 

50 de ani de Romanţă în 50 de mesaje de aur

  1. „Mă simt extrem de fericit că voi, târgoviştenii, aţi luat frumoasa iniţiativă de a urca romanţa pe podiumul ce i se cuvine“ - Victor Eftimiu, academician
  2. „Romanţa se revendică din doină, această comoară eternă a folclorului nostru“ - Ioana Radu, artist al poporului
  3. „Cred că la începutul începutului, în muzica românească, a fost romanţa. Căci ce este doina? O splendidă romanţă!“ - Mia Braia, artist emerit
  4. „Crizantema de aur va trăi veşnic dacă vom şti să atragem la organizarea ei oameni de cultură, profesionişti“ - Florentina Stamari, realizator TVR
  5. „Prin ineditul şi originalitatea sa, Festivalul a suscitat un interes viu în toată ţara“ - Ludovic Paceag, compozitor şi folclorist
  6. „Simt în romanţă ceva din profunda sensibilitate a doinei străvechi“ - Lizeta Chirculescu, artist liric
  7. „ROMANŢA trebuie respectată pentru că poartă însemnul de nobleţe al melodiei într-o lume care pare a se îndepărta de aceasta“ - Laurenţiu Profeta, compozitor
  8. „Romanţa e a noastră, a românilor, este o oază de linişte şi reculegere, un gând trimis departe şi în adânc, în noi înşine“ - Emil Gavriş, compozitor şi interpret de romanţe
  9. „Romanţa s-a născut din spiritualitatea profund originală a poporului român şi reflectă caracterul său“ - Octav Enigărescu, artist emerit
  10. „Romanţa este o şcoală a sensibilităţii, a unei autentice sensibilităţi româneşti“ - Petre Codreanu, muzicolog
  11. „Locul de renaştere al romanţei este întotdeauna Târgoviştea... Şi locul ei de acasă este tot aici“ - Eusebiu Ştefănescu, actor
  12. „Romanţa trebuie privită cu dragoste sinceră, pentru că este un gen nemuritor şi răspunde unor cerinţe fireşti de solitudine a omului într-o lume aflată în continuă prefacere şi tumult“ - Florentin Delmar, compozitor
  13. „Departe de a fi un gen istovit, romanţa continuă să îmbrace aspecte contemporane, încât se poate urmări o linie evolutivă în neîntreruptă schimbare, modificare, adaptare, de la cântecele de lume ale lui Anton Pann - romanţe şi ele în mare parte - la Ion Vasilescu“ - George Sbârcea, compozitor şi muzicolog
  14. „Crizantema de aur, festivalul romanţei, adică al cântecului nemachiat ce gândeşte şi-şi potoleşte dorurile la un izvor limpede“ - Ion Vasiliu, scriitor şi publicist
  15. „Romanţa este, poate, necesitatea orăşeanului de a doini. Şi o doină ascunde o amintire, o dorinţă, o speranţă cuibărită adânc în suflet...“ - Dorel Oprea, profesor de muzică
  16. „Crizantema de aur este o manifestare de artă profund educativă, cu atât mai mult cu cât romanţa este atât de românească“ - Prof.dr. Mihai Florea
  17. „Acest festival ar merita mai multă recunoaştere şi atenţie pe plan naţional, pentru că este o mină de aur ce trebuie exploatată“ - Dan Ardelean, dirijor
  18. „Festivalul Crizantema de aur este în viaţa artistică a ţării o prezenţă cu totul deosebită, are o certă personalitate, sunt impresionată“ - Magda Ianculescu, artistă emerită
  19. „Romanţa, pe care Crizantema de aur o aduce în faţa noastră în fiecare toamnă, la ceasul copacilor despletiţi, fie lăutărească, fie populară, fie cultă, reprezintă o părticică din cultura română“ - David Ohanesian, artist emerit
  20. „Crizantema de aur este, fără rezerve, o realizare demnă de toată lauda, este cert originală prin unicitatea ei, o aplecare sfioasă asupra unui cântec de esenţă pur românească“ - Elly Roman, compozitor
  21. „Romanţa pe care târgoviştenii au resuscitat-o în plină vraişte componistică de import nu şi-a îngăduit niciodată vulgarităţi, ea rămânând cântecul încheiat decent la toţi nasturii vorbelor“ - Ion Vasiliu, scriitor şi publicist
  22. „Lumea romanţei semnifică glorificarea muzicii autentice, în care melodia fermecătoare şi poetica de o delicată muzicalitate se îmbină armonios, generând o ambianţă nostalgică, evocatoare, emoţionantă“ - Doru Popovici, compozitor
  23. „Am convingerea că romanţa, căreia m-am dăruit cu toată fiinţa mea, nu va muri niciodată, iar noi, slujitorii ei vremelnici, nu vom obosi să o onorăm“ - Paraschiv Oprea, dirijor şi compozitor
  24. „Crizantema de aur va trăi cât lumea, pentru că romanţa aparţine fiecăruia dintre noi. În cele trei minute de romanţă, cânţi o viaţă cu tot ce are ea bun şi rău, zâmbet şi lacrimă“ - Margareta Ivănuş, artist emerit
  25. „Festivalul Crizantema de aur este prea frumos ca să nu dăinuiască. El a dat un nou impuls romanţei. Poate că este cel mai emoţionant festival românesc“ - Gică Petrescu, artist emerit
  26. „Târgoviştea este şi trebuie să rămână capitala romanţei româneşti, acest cântec de suflet al poporului român“ - Teodor Vasiliu, jurnalist
  27. „În peisajul trepidant al vieţii cotidiene, cântecul liric şi romanţa - acest gen atât de specific muzicii româneşti - rămân parcă balsamul romantic veşnic amintirilor de dragoste, de tinereţe al omului contemporan“ - Viorel Cosma, muzicolor, critic muzical
  28. „Dacă n-ar fi existat, romanţa ar fi trebuit inventată, şi nicăieri altunde decât aici, la Târgovişte, căci parfumul altui veac revarsă către noi acorduri de cântece lăutăreşti de prin mahalale şi de pe la hanuri“ - Revista „Doina“, noiembrie 1995
  29. „Salut cu mare bucurie sărbătoarea unui patrimoniu de mare preţ al muzicii româneşti şi regret că n-am să pot participa la aniversarea a 50 de ani“ - Henry Mălineanu, compozitor
  30. „Romanţa şi-a dobândit un loc distinct în muzica românească şi-n conştiinţa artistică a publicului!“ - Vasile Donose, muzicolog
  31. „Romanţa românească este cântecul de suflet al poporului român“ - Ştefan Cigu, dirijor şi violonist
  32. „Pentru mine, anul calendaristic începe şi se sfârşeşte aici, la Târgovişte. Îmi număr anii odată cu ediţiile Crizantemei de aur“ - Florin Georgescu, artist liric
  33. „Crizantema de aur este deja un patrimoniu care ne aparţine... Ce ar fi toamna fără Crizantema de aur?“ - George Obrocea, directorul festivalurilor Maria Tănase şi Ioana Radu
  34. „Romanţa de azi păstrează linia tradiţională a romanţei de ieri, evident cu îmbunătăţirile şi contribuţiile de creaţie de rigoare, moderne, care cred că sunt inerente“ - Voicu Enăchescu, dirijorul Corului „Preludiu“
  35. „Romanţa a creat un univers al nobleţei, al duioşiei, al stării de vis, contribuind din plin la îmbogăţirea spirituală a creaţiei româneşti“ - Ludovic Spiess, artist liric
  36. „Romanţa este cântecul sufletului românesc! Am pătruns cu sfială în această minunată poveste a cântecului pur românesc numit: ROMANŢA!“ - Lucian Vlădescu, dirijor şi compozitor
  37. „Pentru mine, romanţa înseamnă trăire. Trăire în dragoste, în suferinţă, în frumuseţe“ - Matilda Pascal Cojocăriţa, interpretă de romanţe
  38. „Romanţa este un gen muzical atât de drag sufletului românului, unul liric prin excelenţă, cu care se cumulează toate sentimentele şi amintirile frumoase“ - Niculina Merceanu, realizator TVR
  39. „Romanţa este un bun autentic românesc. Romanţa este cântecul românesc, după cum şansoneta este cântecul franţuzesc, iar canţoneta - fala italienilor“ - Dan Mizrahy, compozitoir
  40. „O, romanţă! Cântec poezie al intelectualului român din perioada interbelică... Cântec destăinuire... Cântec murmurat în ceasuri târzii, încărcate de amintiri şi nostalgii... Cine se poate ruşina de trecutul tău boieresc, ori nu te ştie, ori nu te cunoaşte, ori nu te merită“ - Tudor Gheorghe, actor
  41. „Romanţa românească este unică. Ea poartă în versurile şi acordurile sale sensibilităţile şi trăirile adevărate ale sufletului românesc“ - Bianca Ionescu, artist liric
  42. „Crizantema de aur a rămas unul dintre puţinele festivaluri de suflet ale muzicii româneşti. Romanţa este reprezentativă pentru suflet, dar şi pentru muzica românească“ - Titel Popovici, compozitor
  43. „Ce e romanţa? E, desigur, melodie, melodie izvorâtă din doina şi baladele noastre străbune. Este apoi poezie, poezie de dragoste, dar şi pastel, cu versuri generoase şi... muzicale. Dar, mai presus de toate, este trăire, expresie a sufletului, acel sentiment numit DOR, cuvânt de negăsit în alte graiuri ale lumii“ - Felicia Filip, artist liric
  44. „Festivalul Crizantema de aur de la Târgovişte este o mare manifestare a culturii româneşti, unică pentru acest gen muzical, dezvoltat cu influenţe din folclor, dar şi din muzica cultă“ - Cornel Panţir, violonist
  45. „Romanţa este o chemare a sufletului, un oftat de dor, care nu poate să dispară şi cel care a ascultat-o măcar o singură dată, nu mai poate trăi fără ea“ - Petre Neamţu, dirijor
  46. „Romanţa, gen muzical pur românesc, ridicat la acelaşi rang cu şansoneta, liedul sau canţoneta, mai presus chiar decât acestea, pentru că numai romanţa poartă în ea DORUL, nemaiîntâlnit pe alte meleaguri“ - Daniela Vlădescu, artist liric
  47. „ROMANŢA este dragostea prin cântec la orice vârstă, din fragedă copilărie şi până la senectute, a oricărui om care nu trece întâmplător prin viaţă. Numai cel ce nu iubeşte viaţa, nu iubeşte romanţa“ - Gheorghe Turda, interpret de romanţe
  48. „Romanţa românească, acest cântec dedicat poeziei, de o rară gingăşie, este un gen muzical binecuvântat de Dumnezeu tocmai pentru că şi-a purtat cu smerenie coroana de regină într-o lume debusolată artistic, care pare să-şi fi pierdut raţiunea culturală, morală, estetică şi naţională“ - Alina Mavrodin Vasiliu, interpretă de romanţe
  49. „Festivalul Crizantema de aur, ajuns la vârsta maturităţii depline, ar fi mai sărac cu o lacrimă şi mai bogat cu un cânt, dacă am reuşi să aducem acest gen muzical în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO al Umanităţii“ - Daniela Popescu, expert CNR UNESCO, preşedintele Federaţiei Europene a Asociaţiilor şi Centrelor pentru UNESCO (FEACU)
  50. „Sunt foarte încântat să fiu la Târgovişte, alături Crizantema de aur şi de romanţă, să mă bucur de acest gen muzical de patrimoniu“ - George Christophides, preşedintele de onoare al Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor pentru UNESCO